Predică: cu ce au fost înlocuite decalogul și poruncile Legii?

Matei 22 36-40
36 „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37 Isus i-a răspuns: „‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’
38 Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
39 Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’
40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi Prorocii.”

Marcu 12:28-31
28 Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El şi L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?”
29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă , Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn’
30 şi ‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi.
31 Iar a doua este următoarea: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.”

Ioan 15:10 Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi
Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui.

Romani 13
8 Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii, căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea.
9 De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
10 Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea* deci este împlinirea Legii.

Galateni 5:14,17-23
17 Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
18 Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.
19 Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,
20 închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,
21 pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
22 Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
23 blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva* acestor lucruri nu este lege.

Iacov 2:10
Căci cine păzeşte toată Legea şi greşeşte într-o singură poruncă se face vinovat de toate.

Dragi fați și surori în Domnul, stimată Biserică a Domnului

Pe lângă confuzia care se induce intenționat de unii teologii între Poruncile Domnului Isus și Legea lui Moise cu decalog, apar astăzi diferite curente cum ar fi urmașii lui Ellen White care sfătuiesc creștinii să păzească legea lui Moise. Apostolul Paul în epistola către Galateni lansează un discurs foarte radical împotriva celor ce sfătuiesc creștinii să păzească legea. Apare însă o confuzie chiar în rândul nostru a protestanților, confuzie care pleacă de la inserarea decalogului chiar în Micul Catehism a lui Luther. Și unii lutherani afirmă chiar că Legea face parte din credință.
Este timpul să clarificăm. Martin Luther, a folosit un pasaj evident insuflat de Duhul Sfânt, partea din Scriptură scrisă chiar de Dumnezeu, cele 10 porunci din Exod cap. 20 pentru a sublinia moralitatea creștinului care trebuie să fie cel puțin asemenea celui care cu mare teamă păzește legea. Acesta este singurul motiv pentru care există acolo cele 10 porunci. În forma lor inițială date poporului evreu, ele nu se regăsesc decât în ceea ce Domnul Isus ne-a lăsat ca fiind cele mai mari porunci și desigur Evanghelia cu poruncile ei. Nu putem afirma că nouă ni se aplică blestemul decalogului, căci am fost eliberați de blestemul decalogului

(Exod 20 4-6

4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul.
5 Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc
6 şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.)

Sigur că esența decalogului este păstrată, dar blestemul decalogului și semnul sabatului, aspecte exclusiv date evreilor, ele nu se adresează creștinului. Creștinul este parte la alt legământ, decalogul este o componentă a legământului lui Dumnezeu cu poporul evreu. Domnul Isus nu a venit să strice poruncile vechiului legământ ci a venit să împlinească aceste porunci și ele fiind împlinite noi suntem parte la alt legământ care așa cum vedem în Epistola sf. apostol Paul către Galateni este socotit ca împlinitor și al vechiului legământ  Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. Sunt unii predicatori care vin și combat standardul moral al creștinului, pentru că ei în sine sunt imorali și sunt deranjați de acest „standard”. Creștinul este izbăvit de lege dar nu și de obligația moralității. Creștinul este izbăvit de poruncile legii vechi dar este sub poruncile Evangheliei, astfel rămâne în dragostea lui Hristos, cine nu crede să citească Ioan 15:10. În textul citit al sf. apostol Paul către Galateni, observăm

18 Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.
19 Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,
20 închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,
21 pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Cei care nu regretă păcatele lor și nu renunță la ele, nu au drept la moștenirea împărăției lui Dumnezeu. Deci cum rămâne cu standardul? Se distinge din acest text, porunca apostolică subsecventă poruncii lui Hristos adică spunem NU către preacurvie, curvie, necurăţie, desfrânare, închinare la idoli, vrăjitorie, dușmănii, certurile, dorințe de a contrazice și marginaliza, mâniile (scandal, bătaie, defăimare…), neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea

Un lucru îmi place foarte mult din textul nostru de astăzi căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea. Noi astăzi am fost izbăviți și de semnul Sabatului, el nu ni se adresează nouă neamurilor, dar am fost izbăviți și de blestem. Noi nu mai purtăm vina părinților noștri, Hristos ne-a eliberat.

În Romani 6 avem niște clarificări și suntem și întrebați

15 Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.
22 Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit: viaţa veşnică.
23 Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.

Avem deci un răspuns la întrebarea cu ce au fost înlocuite decalogul și Legea? În primul rând Domnul Isus Hristos ne clarifică că Evanghelia este cea care a înlocuit Legea și prorocii (Luca 16:16). Poruncile lui Dumnezeu Tatăl (decalogul) sunt socotite împlinite dacă le vom respecta pe cele ale Fiului. Pentru noi există Evanghelia și prin ea avem HARUL lui Dumnezeu, mântuire prin jertfa supremă a Domnului Isus. Acestea au înlocuit decalogul și Legea. Chiar dacă am păcătuit, avem parte de iertare atunci când regretăm păcatul și ne dăm toată silința să renunțăm la el, silința aceasta este socotită ascultare (2 Petru 1:5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;), nu prin fapte suntem mântuiți ci prin credință , credință însă trăită nu doar declarată. Astfel păzind Cuvintele Domnului Isus, păzim poruncile Sale și rămânem în dragostea Lui, în împărăția Lui primind darurile Duhului Sfânt, Dumnezeu cel minunat.

Noi nu avem predici lungi și filozofii complicate, avem la îndemână Evanghelia, ea este predicată de noi. Poruncile Domnului Isus sunt cele care guvernează gruparea noastră. Dumnezeu promite Duhul Său cel sfânt celor care cred cu adevărat (Efesfeni 1:13 Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul Adevărului Evanghelia mântuirii voastre, aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt, care fusese făgăduit). Iubești tu pe acest Isus? Dorești să primești Duhul Sfânt? iubești tu din toată inima pe Domnul Dumnezeul tău? iubești cu adevărat pe aproapele tău? Fie ca Dumnezeu să-ți vorbească în dimineața aceasta. 

Ioan 15:10 Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi
Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui.
Așa dar, fiți binecuvântați de Dumnezeu!

Prezbiter Marius Leontiuc

199
Translate »