Steaua matinală a Reformei
John Wycliffe este cunoscut de asemenea sub numele de Wyclif, Wycliff, sau Wickliffe, născut în 1320 la Ipreswell (actualmente Hipswell), Yorkshire, Anglia – decedat la 31 decembrie 1384 la Lutterworth (lângă Leicester)).
John Wycliffe a fost un teolog englez care a invocat laicizarea proprietăților ecumenice în Anglia, a invocat limitarea influenței bisericești asupra puterii politice laice în Anglia. Una din cele mai importante contribuții la reformă a fost traducerea Vechiului Testament și cea a Noului Testament în limba engleză, care sunt fundamentul versiunii consacrate a Bibliei Regelui James. Una din figurile istorice cele mai importante care au fost influențate de John Wycliffe, prin intermediul lui Hieronymus din Praga, a fost Jan Hus, (1369-1415) despre care vom expune curând. De asemenea John Wycliffe a influențat decisiv apogeul reformei produs de Luther și Zwingli.
A fost un critic radical al bisericii catolice și și-a însușit pe deplin Catehismul lui Waldo. În secolul al XIV-lea, John Wyclif a denunțat pretenția Papei față de putere și averea Bisericii. Teologul de la Oxford este astfel un pionier al Reformei, înainte de Hus, Tyndale, Luther, Zwingli însă după Waldo.
Cu aproximativ 150 de ani înainte de a se spune că Martin Luther și-a pus cele 95 de teze pe ușa Bisericii Castelului Wittenberg, teologul englez din Nord a aruncat o privire critică asupra papalității și a tradus Biblia din latină în engleza populară. Prin urmare, John Wyclif a trecut în istoria bisericii drept „steaua matinală a Reformei”.
Se știe puțin despre copilăria și tinerețea teologului de la Oxford. S-a născut înainte de 1330 în județul englez Yorkshire. Wyclif a studiat teologia la Oxford, unde a lucrat ulterior ca lector. Din 1368 a lucrat ca pastor, mai întâi la Ludgershall și mai târziu în bogata parohie din Lutterworth. Din 1372 a predat și la universitate ca doctor în teologie.
Epitetul „Doctor Evangelicus”
Ca emisar al regelui englez Edward al III-lea. În 1374, John Wyclif a călătorit la Bruges cu alți clerici pentru a aduce plângeri împotriva Sfântului Scaun la nunțul papal. Mai exact, a fost vorba despre pretențiile financiare ale Papei, pe care coroana engleză le-a respins cu strictețe. În numele regelui, Wyclif a criticat vânzarea oficiilor ecleziastice și s-a opus cererii papei de la putere, care la acea vreme avea sediul papal la Avignon.
Wyclif a fost un predicator și scriitor talentat. Doctor în teologie, s-a ocupat intens de studierea Bibliei, ceea ce i-a câștigat porecla „Doctor Evangelicus” în timpul vieții sale, astfel încât este și el înaintaș al nostru, al grupării noastre religioase. A scris 245 de predici latine și a edictat principiile latine evanghelice preluate de Luther. De asemenea, el a scris un comentariu biblic din opt părți, comentariu care în rezumat, în aceeași ordine constituie Marele Catehism al lui Luther. Odată cu înțelegerea Bibliei ca unică autoritate, Wyclif a devenit înaintașul Reformei. Tratatul său „De Veritate Sacrae Scripturae” (1378) anticipează într-un fel înțelegerea lui Luther a Bibliei.
Înțelegerea sa asupra Bibliei l-a făcut în cele din urmă pe John Wyclif un reformator radical al bisericii. Venerarea moaștelor era la fel de spinoasă în partea sa ca și celibatul. De asemenea, el a criticat cu tărie învățătura despre sacrament a Bisericii Catolice ca fiind biblic și a respins doctrina transubstanțierii, potrivit căreia pâinea și vinul sunt transformate în Hristos. Sărbătoarea Euharistiei a fost doar un memorial pentru Wyclif. În ceea ce ne privește pe noi ca grupare, noi împărtășim pe deplin vederile lui Luther asupra Euharistiei, ea este atât un memorial dar și un contact fizic cu Hristos fără transubstanțiere.
MAI MULTE DESPRE REFORMATORI
Cu referire la Biblie, Wyclif a criticat în mod repetat cererea Bisericii de a deține supremația. El a văzut pericolul asupra bisericii în proprietatea lumească și a cerut exproprierea bunurilor bisericești – mult spre supărarea clerului mondial și a călugărilor posesori. El a scris această critică radicală a bisericii, mai presus de toate, în cele două tratate ale sale „De civili dominio” (germană: „Pe domnia burgheză” și „De divino dominio” (germană: „Pe domnia divină”)).
Reacția bisericii nu a durat mult timp: Papa Grigorie al XI-lea a fost destituit și condamnat în 1377. Câțiva ani mai târziu, un sinod englez a respins o parte din învățăturile sale. Wyclif s-a retras din universitate și politică. În parohia sa din Lutterworth, a lucrat la o traducere biblică din latină în engleză până la moartea sa.
La 31 decembrie 1384, John Wyclif a murit în urma unui atac cerebral. Cu toate acestea, învățăturile sale au continuat să funcționeze: The Lollards – un grup de oameni laici și clerici din clasele sociale inferioare, dintre care unii istruiți chiar de Wyclif, au predicat ideile sale împreună cu catehismul lui Waldo.
De asemenea, reformatorul boem Jan Hus a folosit scrierile sale ca model. Împreună cu Hus, scrierile lui Wyclif au fost condamnate la Consiliul de la Constanța în 1415. Însuși Wyclif era mort acolo de 30 de ani. În urma Consiliului, trupul său a fost exhumat și ars. Cenușa era împrăștiată într-un râu.
Bibliografie evangelisch.de
traducere și reformulare
Prezbiter Marius Leontiuc
Abonează-te aici la canalul nostru de Youtube
1468
