Noțiuni preliminare Declarației Mărturisirii de credință. Ce este un creștin ? – Teza 1

Provenind din termenul christianisme , noțiunea de creștin înseamnă a urma învățăturile date omenirii de către Isus Hristos.

Învățăturile lui Isus Hristos sunt date în Evanghelii, cele 4 evanghelii (Matei, Marcu, Luca, Ioan), completate de statuările date de sfinții apostoli în Epistole și cartea Faptele Apostolilor precum și Revelație (Apocalipsa). Creștinii cred că Isus Hristos este una dintre cele trei persoane ale lui Dumnezeu, Dumnezeu fiind trinitar, Tatăl (Elohim, Yehova, El Israel, Adonai,…), Isus Hristos (Yeshu, Fiul Omului, Mielul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu, Mesia) și Duhul Sfânt (Spiritul Sfânt, Duhul Adevărului, Domnul)

Credința, pe care gruparea noastră religioasă o propovăduiește, este una Creștină.

Cartea de călăuzire, de edict a credinței noastre, Norma Normata este Biblia, așa cum a fost ea compusă la Conciliul Ecumenic de la Niceea.

Sinteza credinței este conchisă pentru prima dată în Crezul de la Niceea

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și într-unul Domn Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.

Şi a fost răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui.

Şi care va să vină iarăși cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor

Şi viata veacului ce va să fie.

Amin.

Simbolurile cele mai timpurii ale creștinismului sunt crucea și Monograma lui Isus Hristos.

Monograma lui Isus Cristos, cunoscută și ca semnul XP (se pronunță chi-rho), reprezintă un simbol creștin timpuriu constând din primele două litere grecești ale numelui Χριστός (în limba română „Hristos”). În timpul păgânismului, prin folosirea acestor litere utilizatorul își afirma identitatea de creștin.

Conform tradiției, acest simbol ar fi fost visat de Constantin cel Mare înaintea Bătăliei de la Podul Milvius, fiind denumit de aceea și crucea constantiniană sau labarum. Monogramei îi sunt alăturate uneori prima și ultima literă din alfabetul grecesc, Alfa și Omega. Aceste două caractere simbolizează începutul și sfârșitul, dumnezeirea și veșnicia lui Isus Cristos.

Un alt simbol creștin evanghelic, cel mai important de altfel, este paharul. Paharul este definit de Isus Hristos ca semn al Noului Tratat (Legământ), momentul instituirii acestui semn fiind cel al cinei de taină. Atunci a fost instituit și sacramentul Euharistiei (cinei, împărtășaniei).

Prezbiter MARIUS LEONTIUC

154
(Visited 1 times, 1 visits today)
Translate »