Epifania – Arătarea lui Isus magilor, neamurilor. Predică Marius Leontiuc

Textul biblic pentru această Duminică este din Evanghelia Sfântului Apostol Matei cap. 2 :1-12. Să citim Cuvântul Domnului
Magii la Ierusalim. Irod
1 După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim
2 şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.”
3 Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el.
4 A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
5 „În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul:
6 ‘Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.’”
7 Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua.
8 Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.”
9 După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
10 Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.
11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.
12 În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.

Dragi frați și surori în Domnul !

În multe biserici sărbătoarea Epifaniei sau arătării Pruncului Isus neamurilor se celebrează odată cu Botezul Domnului. Fiind un eveniment legat de momentul următor Nașterii Domnului, Biserica Protestantă Evanghelică celebrează Epifania distinct de Botezul Domnului, întodeauna în Duminica dintre Crăciun și Anul Nou. Cuvântul Epifanie provine din grecescul epiphanie ἐπιφάνεια, adică arătare făță de toți oamenii (nu doar față de evrei). Unii consideră că trebuie legată de Botezul Domnului căci și acolo Sfânta Treime s-a manifestat. Vom vedea la Botezul Domnului că acolo nu discutăm de Epifanie ci tocmai despre botez și consacrare.

Textul biblic citit cuprinde noțiuni de maximă importanță în înțelegerea evenimentelor care au avut loc în preajma Crăciunului dar și câteva detalii despre modul în care Dumnezeu lucrează. Sunt multe voci care fac confuzii, care vin și spun că în Evanghelia după Luca scrie că au fost păstori și nu magi la Nașterea Domnului, „pe cine să mai credem?” se întreabă aceștia.  Versetul 1 face o distincție clară între ce a descris Sfântul apostol Luca la cap. 2 și ce se se întâmplă după Sfânta Naștere. Expres specifică sfântul apostol Luca în capitolul 2 despre noaptea în care S-A născut Isus, pe când Sfântul Apostol Matei vorbește în cap. 2 despre un moment de „după Nașterea” Domnului. Adică după momentul în care a apărut steaua, căci Irod dorea să afle momentul apariției stelei ca să știe cu precizie pe cine să omoare. Prin urmare Epifania are loc după Noaptea Consacrării, după Crăciun, astfel încât cele două Evanghelii cea a sfântului Apostol Matei și cea a sfântului Apostol Luca se completează reciproc. Observăm că sfântul apostol Matei nu descrie Nașterea Domnului ci un eveniment ulterior imediat tot la Betleem, iar Luca descrie Nașterea Domnului și un eveniment de după Epifanie, aducerea Domnului în Templu, oferindu-se astfel un moment de orientare al evenimentelor ce s-au petrecut în timp de o săptămână.

Cine era Irod? Irod avea rang de împărat, dar era adjunct al Romei. Irod nu era evreu ci era edomit, însă Dumnezeu poruncise evreilor să nu uite că edomiții sunt frații lor. Și totuși ajuns împărat peste evrei, Irod în loc să iubească și să recunoască supremația lui Dumnezeu caută să omoare un copil nevinovat. Și samartenii și edomiții aveau tot pe Yahweh Dumnezeu Tatăl Elohim ca Dumnezeu, deosebirea era în locul de închinare. Și totuși Irod nu se bucură de venirea lui Mesia, dar află cu precizie promisiunea dată profetului Mica despre Betleem (Bethlehem casa pâinii și casa durerii), locul în care s-a născut și David. Irod are și astăzi urmași,  în politicienii care au căutat să interzică sărbătorirea Pruncului precum și în păgânismul oriental. Vedem cum tot mai mult radicalism apare în orient, Erdogan dărâmă biserică după biserică iar ce nu dărâmă transformă în moschei, Europa a încercat ca în Noaptea Consacrării (Weihnacht în germană) să interzică cinstirea lui Isus, însă la alegeri nu au fost astfel de interdicții. Dar sunt într decindenți și unii care doresc să facă ce a făcut Irod, să omoare și să ucidă credința creștină. Nu vor reuși. Dumnezeu are slujitorii Săi și nu vor avea biruință. Și cei care nu sunt parte a creștinismului pentru că așa au dorit luptând împotrivă, nu sunt fii ai luminii și nu vor moșteni viața veșnică.

Cine erau magii? Este dificilă traducerea termenului biblic din Septuaginta și limba ebraică arameică dar cu certitudine nu discutăm de astrologi magicieni ci despre înțelepți sau echivalenți ai savanților zilelor noastre care însă aveau parte și de interpretări astrologice sau analizarea oracolelor, pe scurt oameni ai calendarului. Biblia vorbște încă din Geneza despre magi.
Geneza 41:8
Dimineaţa, Faraon s-a tulburat şi a trimis să cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Le-a istorisit visele lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui Faraon.
Geneza 41:24
Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci.”
Ieremia 39:3
Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului şi au cuprins poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului.
Ieremia 39:13
Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, Nebuşazban, căpetenia famenilor dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate căpeteniile împăratului Babilonului. 

Cel mai important moment al magilor este cel din vremea împăratului Nebucadnețar și profetului Daniel, când Daniel a fost în groapa cu lei iar cei trei tineri au fost aruncați în cuptorul cu foc: Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, momente descrise în cartea profetului Ieremia și cartea profetului Daniel, momente în care apar magii. Și magii au văzut atunci cu 700 de ani înainte de Hristos cum cineva a scos în robia babiloniană pe cei trei tineri din foc iar împăratul a dat poruncă ca tot Babilonul să se închine acestui Dumnezeu. Și magii au reținut ceea ce se promitea în Cartea Numeri 24:16 O stea răsare din Iacov, Un toiag de cârmuire se ridică din Israel, o stea chiar deasupra cetății lui Iacov. Și magii știau că zeitatea care a scos pe cei trei tineri din foc va veni din nou în chip de om și va domni peste lume, și au venit să se închine Lui. Magii au privit spre cer și au înțeles ce este în jurul lor, au privit la Scriptură și au înțeles că va apărea o stea, au privit la stea și au înțeles unde este Isus. Înțelegeți? Au privit spre cer ca să înțeleagă ce este în jurul lor, dar când au venit la Irod și nu au mai urmărit steaua, au început să fie atrași în capcană, capcană de care Dumnezeu i-a ferit și le-a vorbit direct spune Biblia prin vis. Atunci când vrem să știm unde este voia lui Dumnezeu privim spre cer prin Evanghelie și înțelegem ce este în jurul nostru. Dacă privim direct la ce este în jurul nostru nu vom mai înțelege nimic și vom fi atrași în capcane, în frică, teamă și necredință.

Dumnezeu ne cere ascultare, ascultare de poruncile Lui, de poruncile Evangheliei. Privind la ele, privim spre cer și înțelegem voia lui Dumnezeu, ele sunt Lumina Domnului iar Lumina a venit în întuneric și întunericul n-a biruit-o. Descrierea Crăciunului este foarte specială în Evanghelia sfântului apostol Ioan cap. 1 Lumina luminează în întuneric, lumina a venit în lume, cam acestea sunt descrierile Crăciunului de către apostolul Ioan. Isus chiar de la momentul copilăriei a fost Domn al tuturor oamenilor și arătarea Sa magilor, înștințarea magilor ne învață că avem acces direct la El. Astăzi avem ocazia să aducem și noi daruri. Nu ne cere aur smirnă sau tămâie, ci credința în El, inima noastră și cuvintele noastre, purtarea noastră sunt daruri pe care noi le putem face Lui. Lacrimile pocăinței noastre sunt daruri pe care noi le putem face Lui și desigur faptele bune la care suntem chemați. Ce mă încântă pe mine, este că Dumnezeu le-a vorbit magilor, versetul 12 din Matei cap.2. Și dacă le-a vorbit magilor, Dumnezeu prin cugetul dvs. și al meu ne poate vorbi și nouă și ne cheamă la pocăință. Prea mult timp acordăm persoanelor care au pentru noi dispreț și sfaturi rele, prea puțin timp petrecem în rugăciune și citirea Noului Testament. Dar, de această dată Dumnezeu ne cheamă la trezire, la închinare. Magii după ce au fost înștințați de stea s-au închinat Lui. Și noi suntem chemați să ne închinăm Copilului Sfânt și să-I spunem în rugăciune „Doamne Isuse te rog iartă păcatele mele, vino în inima mea, guvernează Tu gândirea mea și te rog scrie numele meu în Cartea Vieții Amin”.

Fiți binecuvântați de Dumnezeu ! Domnul să facă să Lumineze fața Lui peste noi și să ne sprijinească din Sion. Harul Domnului Nostru Isus Hristos, iubirea Tatălui și comunitatea Duhului Sfânt să fie și cu noi toți să rămână. Amin

prezbiter Marius Leontiuc

152
(Visited 50 times, 1 visits today)
Translate »